Hi there.. Gosh e prima mea postare si habar nu am ce sa scriu.. -_-"! Pff.. am o viata "minunata".Nici nu se poate mai bine :).. Vinerea trecuta a murit bunica.. ieri prietenul meu a vrut o "pauza".. de la relatia noastra .Minunat,totul imi merge excelent! 
Parca sunt predestinata unei vieti de tot -rahatul- . Ma trezesc dimineata plangand si nici nu stiu din ce motiv.
Plec la scoala,iar acolo trebuie sa imi pun "masca" de fata vesela si zglobie,pentru ca nu suport sa imi planga cineva de mila.Sa vina sa ma intrebe: "Ce ai patit?","Ce e cu tine?","Pot sa te ajut cu ceva?".Oameni falsi.Se dau bine pe langa tine si pe la spate te fac in toate felurile.Nu am nevoie de ei,prefer sa stau singura cu o carte in mana si sa inghit in sec.
In fiecare zi stau in banca,in statia de tramvai,la trecerea de pietoni si vad fel de fel de oameni,de "specimene" ale naturii si ma gandesc: " Doamne,oare eu sunt normala?".. si nu sunt,nu sunt pentru ca mereu am fost inconjurata de tristete,nepasare si rautate.Oare este si o altfel de viata?